Care este statutul actual al culturilor modificate genetic in lume?

Prima oara introduse acum 15 ani, culturile modificate genetic sunt si in momentul actual limitate la cateva tari cu sectoare puternic industrializate si orientate spre export. Aproape 90% din suprafata plantata cu organisme modificate genetic in 2007 se rezuma la cinci tari in America de Nord si Sud, cu 80% in Statele Unite, Argentina si Brazilia. O singura tara, Statele Unite, cultiva peste 50% din culturile modificate genetic a lumii. Pe mai putin de 3% din suprafata cultivabila din India si China sunt plantate culturi modificate genetic, dintre care aproape exclusiv bumbac modificat genetic.

Peste 90% din suprafetele cultivate cu plante transgenice sunt gasite in doar 5 tari din America de Nord si Sud - SUA, Canada, Argentina, Brazilia si Paraguay. O singura tara, Statele Unite, produce mai mult de 50% din culturile transgenice de pe glob; Statele Unite si Argentina impreuna cultiva mai mult de 70% din toate culturile transgenice. 

Uniunea Europeana, una din pietele cheie pentru industria biotehnologica, ramane inchisa culturilor transgenice, opinia publica fiind opusa alimentelor transgenice de mai mult de zece ani.

Cultivarea plantelor modificate genetic in UE

Doar o cultura transgenica este autorizata sa fie cultivata in UE, porumbul Bt de la Monsanto, MON810. Acest porumb a fost modificat genetic pentru a produce propria toxina impotriva daunatorului comun Ostrinia Nubilialis (vierme sfredelitor al tulpinii porumbului).

In 2008, suprafata totala cultivata cu plante transgenice din EU a scazut. Acest fapt se datoreaza interzicerii porumbului Bt MON810 Monsanto in Franta (2008) si Germania (2009) din cauza unor motive de sanatate si mediu. Ca si rezultat suprafata totala aflata sub cultivare de plante transgenice in EU a scazut cu 2%, la 107719 hectare. In cele 27 de tari ale Uniunii Europene, cultivarea organismelor modificate genetic reprezinta 0,21% din suprafata agricola.

Doar 6 din 27 membrii UE cultiva MON810 (cu 2 mai putin decat in anul 2007). Cele 6 tari care cultiva porumbul modificat genetic MON810 sunt:
Spania,
Republica Ceha,

Slovacia,
Polonia, Romania si

Portugalia.

6 tari europene au interzis MON810 pe termeni ecologici si de sanatate, cea mai recenta fiind Germania si Franta, unele din principalele tari agricole din UE. Cele 6 tari care au interzis cultivarea porumbului modificat genetic MON810 sunt:

Austria,
Franta,
Germania,
Grecia,
Ungaria si

Polonia

Cazuri speciale

In Polonia, porumbul MON810 este cultivat in ciuda interzicerii acestuia, deoarece, desi comercializarea semintelor este ilegala, Monsanto si Asociatia de Lobby asupra Biotehnologiilor din Polonia au oferit fermierilor adrese de contact din Republica Ceha si Slovacia, adrese de unde pot cumpara seminte. In 2008, s-a pretins ca ar exista 3000 ha de porumb cultivat ilegal in Polonia.

In Spania se gasesc 2 tipuri de daunatori sfredelitori ai porumbului, dar problema este acceptata ca fiind una minora. Propria echipa de lucru guvernamentala in domeniul pesticidelor a raportat in 2002 ca incidenta sfredelitorului porumbului este „mica” si „nu justifica cultivarea acestor varietati transgenice” (Ministerul Agriculturii din Spania, 2002). Inainte de adoptarea porumbului Bt in Spania, utilizarea insecticidelor impotriva sfredelitorului porumbului european (ECB – European Corn Borer) a fost limitata la aproximativ 5%.

Europa

Nici o tara din Europa care nu face parte din UE nu cultiva organisme modificate genetic (de ex. Norvegia, Elvetia, Islanda, Serbia, Montenegro etc.) Elvetia a impus un moratoriu privind cultivarea plantelor modificate genetic. Tari ca: Turcia, Croatia, Macedonia, care sunt in diferite stagii de aderare la UE nu cultiva plante transgenice.

Cifrele industriei arata ca suprafata totala cultivata in statele europene a scazut in fiecare an din 2005, cu un procent total de 35% in ultimii 4 ani. Acest fapt se datoreaza si aderarii Romanei la UE si sistarea cultivarii plantelor transgenice de catre Romania deoarece nu este permis in UE

(http://www.europabio.org/documents/2008%20Cultivation%20chart.pdf

Cultivarea de plante transgenice in Europa a scazut la 107,719 ha in 2008, comparat cu 110,007 ha in 2007, o scadere de 2%.

(http://www.europeanvoice.com/article/2008/09/drop-in-genetically-modifiedcrops-grown-in-eu/62491.aspx)

Cu toate ca este o cifra mica, suprafata aflata sub cultivare transgenica din Europa se concentreaza intr-o singura tara: aproximativ 3 sferturi (74%) din productia transgenica se gaseste in Spania. (http://www.gmo-compass.org)

Opinia publica ramane opusa alimentelor transgenice (Eurobarometer) si opiniile guvernelor Europene raman impartite in problema autorizarii plantelor transgenice in Europa.

Institutii relevante din UE:

Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara - EFSA (http://www.efsa.europa.eu/)
Responsabilitatea principala a acestei autoritati, asa cum a fost stabilita in 2002, este de a oferi consultanta stiintifica pe toate problemele cu impact direct sau indirect asupra sigurantei alimentare. EFSA desfasoara evaluari ale riscurilor asupra lantului alimentar inclusiv referitor la sanatate si mediu de viata pentru animale, si sanatatea plantelor. EFSA coordoneaza evaluarea stiintifica a organismelor modificate genetic in cadrul procedurii de autorizare a noilor organisme modificate genetic pe piata europeana, conform Legislatiei pentru Alimentatie si Hrana Furajera. In cadrul EFSA functioneaza un birou special desemnat pentru activitati pe tema organismelor modificate genetic: Biroul OMG.

Co-Extra (http://www.coextra.eu/)

Co-Extra este un proiect finantat de Uniunea Europeana cu implicarea sectorului public si privat, oameni de stiinta, si agentii de PR. Proiectul are scopul de a introduce organismele modificate genetic in agricultura europeana. Se concentreaza pe co-existenta culturilor modificate genetic cu cele nemodificate genetic, trasabilitate si promovarea organismelor modificate genetic. Pe site-ul programului se regasesc rezumatele situatiei fiecarei tari membre UE, o lista de evenimente, noutati legislative si programe de cercetare.

Centrul de Cercetare Combinata - JRC (Joint Research Centre)

(http://ec.europa.eu/dgs/jrc/index.cfm?id=1370)
JRC, prin diferitele sale institute serveste ca si resursa stiintifica pentru Comisia Europeana. In numele Directoratului General pentru Sanatate (DG Sanco), JRC furnizeaza informatii publice legate de organismele modificate genetic si valideaza metode pentru identificarea (testarea) acestora. Pe site-ul JRC se regaseste o pagina dedicata variatelor activitati ale JRC pe tema organismelor modificate genetic: Unitatea de Biologie Moleculara si Genomica. Sub coordonarea JRC a fost dezvoltat un website special pentru asigurarea transparentei privind solicitarile de autorizare pentru cultivarea si plasarea pe piata a organismelor modificate genetic in Europa, sub denumirea de OMG Info. Tot sub coordonarea JRC functioneaza Reteaua Europeana a Laboratoarelor OMG, retea care consta in peste 45 de laboratoare care dezvolta si valideaza metode de testare a organismelor modificate genetic si colecteaza materiale de referinta necesare. Unul dintre studiile importante coordonate de JRC este: O Analiza Descriptiva a Culturilor Conventionale, Ecologice si Modificate Genetic si a Certificarii Semintei de Productie in UE - 2008.

Directoratul General de Mediu - DG Environment

(http://ec.europa.eu/dgs/environment/index_en.htm)

Este departamentul de mediu din cadrul Comisiei Europene si este are responsabilitatea implementarii legislatiei in domeniul organismelor modificate genetic. Site-ul directoratului de mediu contine sectiune dedicata Biotehnologiei - organismelor modificate genetic.

CULTIVARE DE ORGANISME MODIFICATE GENETIC

Romania are o istorie relativ lunga in cultivarea de organisme modificate genetic (OMG).

Soia modificata genetic

Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost introduse in Romania in anul 1998. Este vorba de 14 varietati soia modificata genetic.
Cifre oficiale arata ca:

- in anul 2004 au fost cultivate 5 523 ha cu soia MG,

- in anul 2005 au fost cultivate 87 600 ha cu soia MG

- iar in 2006 au fost cultivate 137 275,5 ha.

Cand Romania a devenit stat membru al UE in anul 2007, soia MG a fost oficial interzisa pentru cultivare pe teritoriul Romaniei, conform reglementarilor europene (soia MG nu era autorizata pentru cultivare pe teritoriul UE, fiind considerata nefezabila din punct de vedere economic).

Porumbul modificat genetic

Totusi, in acelasi an, in luna aprilie, a fost aprobat tacit pentru cultivare in Romania un soi de porumb MG cu denumirea MON810 (ce apartine companiei Monsanto). Acesta era singurul OMG autorizat in UE, pe care Romania l-a autorizat automat. In Romania nu au fost efectuate studii de evaluare a porumbului modificat genetic pentru a se vedea care sunt efectele asupra mediului.

In privinta porumbului modificat genetic MON810, cifrele oficiale arata ca:
- in 2007 au fost raportate 332,5 ha cultivate cu porumbul MON810,
- iar anul trecut in 2008, suprafetele au crescut semnificativ pana la 6 130,44 ha,
- in timp ce anul acesta, 2009, s-a raportat insamantarea unor terenuri de suprafata totala de 3093,5177 ha.

Implicatiile pe care le poate avea introducerea acestuia in mediu nu au fost adresate de catre autoritati nici in agenda interna, nici in cadrul procesului de aderare. Romania este o tara in care culturile de porumb au devenit o traditie, detinand un patrimoniu genetic valoros de varietati traditionale de porumb. Cele aproximativ 3 milioane de hectare cultivate cu porumb NEmodificat genetic sunt expuse contaminarii. Cum anume vom proteja varietatile de porumb traditionale si cele conventionale impotriva contaminarii cu porumb modificat genetic? Este o intrebare la care autoritatile nu au incercat sa caute un raspuns.

Dezbateri Europene

Inca din 2007, Romania a aratat o puternica atitudine pro OMG in cadrul dezbaterilor europene. Exista o serie larga de discutii in domeniul OMG in cadrul structurilor UE in ce priveste noi aprobari de OMG, daca se admite un nivel acceptat de contaminare cu OMG a produselor ecologice si cele conventionale, daca tarile din UE care au interzis cultivarea porumbului modificat genetic MON810 au sau nu dreptul de a-si pastra interdictia etc. Votul Romaniei in aceste discutii s-a situat fie in favoarea OMG-urilor, fie neutru. Acest lucru demonstreaza pe de o parte succesul eforturilor depuse de companiile producatoare de OMG, pentru a influenta decizia la nivelul autoritatilor romanesti iar pe de alta parte lipsa de interes a autoritatilor de a aplica principiul precautiei si de a evalua riscurile OMG asupra mediului si sanatatii umane.

Legislatia OMG

In ce priveste legislatia romaneasca in domeniul OMG, aceasta este rezultatul unei armonizari grabite a normelor nationale cu directivele europene. Romania este statul cu cele mai multe legi in acest domeniu – 27 la numar – ce reglementeaza OMG-urile intr-o maniera complicata ce lasa loc interpretarii. Multe dintre aceste legi nu au fost supuse dezbaterii publice.

Un aspect si mai grav legat de legislatia OMG este aplicarea acesteia. Un exemplu concret, este felul in care Romania a pus in aplicare interzicerea cultivarii soiei MG. Eforturile depuse pentru inlaturarea acesteia din campuri au fost superficiale si iresponsabile. Mai mult decat atat, Registrul National al OMG din anul 2006 arata faptul ca autoritatile nu aveau nici un control asupra cultivarii soiei MG nici in momentul in care era autorizata in Romania. Exista numeroase cazuri de date care lipsesc (locatii ale culturilor, dimensiuni ale culturilor, varietatile cultivate, originea semintelor, destinatia productiei etc.) precum si date procesate gresit (greseli aritmetice de baza – suma suprafetelor).

Etichetare.
Legislatia romaneasca prevede etichetarea produselor modificate genetic ca fiind obligatorie inca din iunie 2006 (Legea 106/2002 – prevederile legate de OMG fiind completate de HG 173/2006). Aceasta lege in vigoare, nu este implementata.
Nici in prezent nu exista nici macar un produs alimentar sau furajer comercializat pe piata din Romania, care sa fie etichetat ca fiind modificat genetic sau ca avand ingrediente modificate genetic. Astfel, consumatorii din Romania sunt privati de dreptul de a alege de pe rafturile din magazine produse ne-modificate genetic, neputand identifica acele produse modificate genetic prin simpla consultare a etichetei.

Laborator autorizat pentru testare OMG.

In anul 2007, Laboratorul Unitatii de Biologie Moleculara şi OMG din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, a fost acceptat pe lista Laboratoarelor Europene de Referinta pentru domeniu OMG. Romania are asadar si mijloacele tehnice si logistice pentru a testa produsele de pe piata in vederea depistarii OMG neetichetate. Nici un produs de pe piata romaneasca nu este etichetat ca si OMG si nu au fost facut public rezultatul nici unei analize de laborator realizate de autoritati pe produsele de pe piata.

Studii.
In Romania nu au fost realizate sau publicate studii independente care sa analizeze impactul culturilor modificate genetic asupra mediului si sanatatii umane si nu exista nici un plan de realizare a unor astfel de studii in viitor.

Sursa: http://www.infomg.ro